Ce sortimente de legume există?

Legumele nu sunt doar delicioase, dar și foarte bune pentru tine! Indiferent dacă sunt servite ca garnitură sau fel principal, legumele sunt perfecte pentru orice masă. Pot fi preparate în diferite moduri, precum salate, supe sau tocănițe sau ca garnitură la pește și carne. Sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți, care ajută la reducerea riscului de afecțiuni și îmbunătățesc starea generală de sănătate.

„Legume” reprezintă un termen general pentru plante sau părți ale plantelor care se utilizează la gătit, pentru consumul uman. În general, legumele sunt părți ale ierburilor, arbuștilor sau copacilor, care de regulă nu sunt dulci și care se pot utiliza ca aliment. În această categorie intră frunzele, rădăcinile, tulpinile, tuberculii, fructele sau florile. Legumele reprezintă o parte importantă a unei alimentații sănătoase, deoarece sunt bogate în substanțe nutritive precum vitamine, minerale și fibre. Legumele se pot consuma crude, gătite sau conservate și deseori sunt adăugate ca garnitură la un fel principal sau servite ca fel principal în salate, supe și tocănițe.

Care este diferența dintre legume și fructe?

Atât fructele, cât și legumele sunt produse din plante, dar există diferențe între acestea. Fructele reprezintă fructul copt, cu semințe, al plantelor cu flori, în timp ce legumele sunt alte părți ale plantelor, precum frunzele, tulpinile și rădăcinile. În plus, de obicei fructele sunt dulci sau acrișoare, în timp ce legumele sunt mai consistente sau neutre ca gust. Fructele și legumele diferă și în privința substanțelor nutritive. Fructele sunt bogate în vitamina C și antioxidanți, în timp ce legumele conțin mai multe fibre și minerale, precum fier, calciu, vitamina A și K.

Legumele cuprind toate plantele folositoare omului, care intră în discuție pentru consumul uman, precum și pentru producerea furajelor pentru animale. Rădăcinile, tuberculii, precum și tulpinile și frunzele, se obțin de cele mai multe ori de la plante anuale, bianuale sau multianuale și sunt consumate fierte, călite, deshidratate, prăjite, la grătar, conservate sau direct în stare crudă. Multe soiuri de legume sunt adecvate ca și crudități și pot fi consumate fără preparare specială. Termenul alimentar „legume” cuprinde, de asemenea, mazărea, lintea și boabele de cereale, la care este vorba de semințele plantelor leguminoase.

Prezentare generală a sortimentelor de legume

Există o varietate incredibilă de legume cultivate și consumate în lume. Aici îți oferim o prezentare generală a celor mai cunoscute și apreciate sortimente:

• Legume cu frunze: în această categorie sunt incluse sortimente precum spanacul, salata, kale și sfecla elvețiană. Sunt bogate în fibre, vitamine și minerale și sunt foarte bune ca bază pentru salate sau ca ingredient în supe și tocănițe.
• Legume rădăcinoase: Aici sunt incluși morcovii, napii, napii suedezi și țelina. Sunt bogate în antioxidanți și fibre și pot fi consumate crude sau gătite. Deseori sunt servite ca garnitură la preparatele din carne sau ca ingrediente principale în tocănițe și sufleuri.
• Legume crucifere: În această categorie sunt incluse sortimente precum broccoli, conopida, varza de Bruxelles și gulia. Sunt bogate în vitamine și minerale și pot fi călite, prăjite sau făcute pe grătar. Se potrivesc ca garnitură sau ingredient principal în supe, tocănițe și salate.
• Legume din familia cepei și usturoiului: Aici sunt incluse sortimente precum ceapa, usturoiul și ceapa franțuzească. Acestea dau gust și aromă și au proprietăți antibacteriene și antivirale. Deseori sunt utilizate ca ingredient în sosuri, supe și tocănițe.
• Fructe folosite ca legume: În această categorie intră roșiile, castraveții, ardeii grași și vinetele. Sunt bogate în antioxidanți și vitamine și pot fi consumate crude sau gătite. Sunt potrivite ca ingredient în salate, garnitură la preparatele pe bază de carne sau ca ingredient principal în preparate precum Ratatouille.
• Leguminoase: Aici sunt incluse sortimente precum fasolea, mazărea și lintea. Sunt bogate în proteine, fibre și minerale și sunt o sursă bună de proteine vegetale. Deseori sunt utilizate ca ingredient în supe, tocănițe și sufleuri.

Legumele pot fi împărțite în diferite moduri, în funcție de criteriu și scop. Îți vom explica două dintre cele mai mari diferențe.

Diferența dintre legume în funcție de perioada de recoltare

În funcție de tip și sortiment, legumele sunt recoltate în diferite perioade ale anului. Fiecare sortiment are propriul timp de recoltare, în funcție de sortiment și de regiune. Aici îți prezentăm câteva exemple de timp de recoltare pentru diferite sortimente de legume:

• Primăvara: sparanghel, rubarbă, mazăre, spanac, ridichi roșii, ridichi albe, ceapă verde, broccoli, gulie
• Vara: roșii, ardei grași, vinete, zucchini, castraveți, porumb, fasole, salată, gulie, morcovi, ceapă, usturoi
• Toamna: dovleac, cartofi, țelină, păstârnac, barba caprei, praz, kale, varza roșie, fenicul, sfecla roșie, varza chinezească
• Iarna: Legumele rădăcinoase precum morcovii, rădăcinile de pătrunjel, napii și napii suedezi, varza de Bruxelles, spanac, gulie, țelină, sfecla roșie, barba caprei, praz

Diferența dintre legumele grosiere și cele fine

Pe lângă subdivizarea în legume de primăvară, vară, toamnă și iarnă, se mai face diferența între legume grosiere și legume fine. În timp ce legumele grosiere au o proporție mare de celuloză, legumele fine au un conținut redus de celuloză. Printre legumele grosiere, se numără, de exemplu varza albă, varza creață, morcovii, țelina, fasolea groasă și majoritatea soiurilor de legume de iarnă. În schimb, plantele leguminoase precum roșiile, spanacul, barba caprei și sparanghelul sunt reprezentanți populari ai legumelor fine. Din punct de vedere al gustului, legumele prezintă un spectru vast de diferite arome. În timp ce, de exemplu, hreanul are un gust preponderent iute și aromat, salatele au un gust mai degrabă neutru, iar roșiile relativ dulceag.

Deja primii oameni care au format așezări stabile s-au străduit să cultive activ plantele pe care înainte le culegeau doar ca legume sălbatice. Aproximativ în această perioadă s-au dezvoltat primele metode de exploatare agricolă pentru cultivarea activă a diferitelor plante leguminoase. Cultivarea legumelor a servit, în primul rând, la completarea vânatului, al cărui randament nu mai făcea față populației în creștere rapidă din cadrul așezărilor individuale. În schimb, în antichitate s-a dezvoltat prima cultură urbană de legume. Aici, grădinile ornamentale au servit, în principal, la obținerea produselor alimentare, însă și în scop recreațional. Doar în Evul Mediu a început cultivarea legumelor de către țărani, care a depășit cu mult necesarul propriu, în multe părți din Europa. Au fost cultivate cu precădere soiuri de legume ce se puteau păstra, de exemplu, mazărea sau fasolea, precum și diferite soiuri de varză.

Diferitele soiuri de legume au perioade diferite de recoltare, prin urmare, există o gamă bogată de legume disponibile pe tot parcursul anului. Unele soiuri pot fi depozitate cu succes, astfel fiind disponibile și după perioada lor de recoltare.

Legumele fac parte din categoria celor mai sănătoase alimente și oferă organismului uman o multitudine de substanțe vitale și minerale, precum și substanțe vegetale secundare valoroase. Acestea previn bolile potențiale prin fortificarea sistemului imunitar al corpului. Suplimentar, acestea sprijină numeroase activități metabolice în corp și au efect alcalinizant, ceea ce este foarte avantajos la un consum concomitent înalt de carne. De aceea se recomandă categoric consumul regulat de diferite soiuri de legume. Se va ține cont însă de posibilele alergii sau intoleranțe alimentare.

Mai multe despre ceea ce conțin legumele

Leguma este un produs alimentar deosebit de sărac în calorii, însă, în același timp, bogat în substanțe nutritive. De regulă, 100 grame de legume conțin între 20 și 80 calorii. Din punct de vedere macronutritiv, acestea se împart pe toți cei trei macronutrienți: proteine, carbohidrați și grăsimi (mai ales acizi grași nesaturați).

Legumele coapte oferă, în medie, între unu și cinci grame de proteine pe 100 de grame, aproximativ două până la 15 grame de carbohidrați pe 100 de grame (din care și o cantitate mare de fibre), precum și până la 20 grame de grăsimi pe 100 de grame de produs. De asemenea, legumele proaspete aduc un aport excelent de diverse substanțe minerale, cum ar fi potasiu, sodiu, calciu, fier, fosfor și magneziu. În plus, legumele coapte conțin numeroase substanțe vitale – cum ar fi vitaminele A, B6, B12, dar și C, D și E.

Câte legume trebuie să mănânci zilnic?

Deutsche Gesellschaft für Ernährung e. V. (Societatea Germană de Nutriție) recomandă consumul zilnic de 400 de grame de legume (în jur de trei porții). Măsura pentru o porție este o palmă.

Poți mânca prea multe legume?

Recomandarea DGE (Deutsche Gesellschaft für Ernährung e. V.) (Societatea Germană de Nutriție) face referire doar la cantitatea minimă. Nu este interzis să mănânci mai multe legume decât cantitatea zilnică recomandată. Cu toate acestea, legumele gătite sunt mai ușor de digerat decât cele crude. Dacă mănânci prea multe alimente crude, digestia va fi îngreunată de fibre. Acest lucru poate duce la balonări, crampe și constipație.

Legume proaspete sau congelate: care sunt mai bune?

Legumele congelate conțin, de regulă, mai multe vitamine și minerale, deoarece sunt congelate imediat după cules și astfel substanțele nutritive nu se pierd. Cu cât trece mai mult timp de la cultivare, cu atât se pierd mai multe substanțe nutritive.

Află de aici ce trebuie să ai în vedere la cumpărarea și depozitarea legumelor.

Cum se recunosc legumele proaspete?

Este ușor să recunoști legumele proaspete. Culoarea trebuie să fie puternică, să nu prezinte locuri maronii sau întunecate. Trebuie să miroasă aromat și să reziste presiunii dacă le apeși ușor cu degetul.

Cum se depozitează corect legumele?

Depozitarea variază în funcție de soi. Trebuie să scoți legumele din ambalajul din plastic, să le speli și să le folosești cât mai repede posibil. Până la gătire, le poți depozita în compartimentul de legume al frigiderului. În acest sens, îndepărtează întâi părțile verzi și apoi apa de pe legume. Timpul de depozitare variază în funcție de soi și poate fi de două zile până la o săptămână.

Sfat: Soiurile de legume precum ardeiul gras, vinetele și zucchini se depozitează, de preferință, în afara frigiderului, deoarece nu tolerează bine frigul și sunt bine protejate de germeni, datorită cojii groase. Roșiile se depozitează separat, deoarece se coc și produc gazul etilenă, care accelerează procesul de coacere al altor soiuri de legume.

Cât rezistă legumele?

Majoritatea soiurilor de legume nu pot fi depozitate pe termen lung în stare proaspătă. De aceea trebuie să fie preparate repede. Excepțiile includ usturoiul, morcovii, varza și ceapa. Acestea pot fi depozitate timp de câteva săptămâni. La frigider, legumele rezistă de regulă între două și cinci zile.

Se pot congela legumele?

Multe legume pot fi congelate dacă sunt blanșate întâi. Astfel mor posibilii germeni și activitatea enzimatică celulară este oprită. Legumele rezistă la congelator între 6 și 12 luni. Îți vom spune cum să procedezi pas cu pas pentru congelarea legumelor!

1. Întâi spală și curăță legumele și, dacă este cazul, îndepărtează coaja și semințele.
2. Taie legumele în bucăți de mărimea unei înghițituri.
3. Poți găti în prealabil legumele timp de trei până la cinci minute în apă fiartă, apoi transferă-le în apă rece ca gheața și usucă-le bine.
4. Acum poți pune legumele crude sau gătite în recipiente sau pungi pentru congelator ori borcane cu capac, închide-le etanș pe cât posibil și congelează-le.

Atenție: Soiurile care conțin apă, precum castraveții, roșiile, cepele și salata verde nu tolerează congelarea și se înmoaie după decongelare.