Arpagicul: completarea perfectă a multor feluri de mâncare
Arpagicul este una dintre cele mai populare ierburi de grădină. Aparține familiei botanice Allioideae și are o aromă ușoară de ceapă. Această plantă aromatică perenă oferă multe vitamine, în special vitamina C, minerale și uleiuri esențiale.
Acestea sunt proprietățile speciale ale arpagicului
Arpagicul (Allium schoenoprasum) se cultiva deja în Europa, Asia și America de Nord în Evul Mediu. Printre altele, se mai numește și „praz de iarbă” sau „chives”. Fiind o plantă cu bulbi perenă, arpagicul formează frunze tubulare subțiri, de culoare verde închis, cu o lungime de până la aproximativ 30 cm deasupra solului, care cresc întotdeauna la loc după tăiere. Înainte de apariția florilor violet sau albe, arpagicul are un gust caracteristic de ceapă, ușor înțepător și picant. Arpagicul este înrudit cu arpagicul chinezesc, care diferă de arpagicul clasic, cel puțin la exterior, cu frunze mai plate și bulbi diferiți. Fiind înrudit cu prazul, condimentul clasic se potrivește cu multe mâncăruri sărate.
De unde provine arpagicul?
Arpagicul este originar din Asia Centrală. În Europa, se cultivă din Evul Mediu. De asemenea, acesta crește și în Asia și America de Nord. Știați că, în urmă cu câteva secole, arpagicul se punea și pe tăieturi și răni de război, datorită proprietăților sale antiseptice?
Când este sezonul arpagicului?
Arpagicul cultivat în aer liber este disponibil de la începutul lunii mai până la sfârșitul lunii octombrie. Arpagicul crește apoi în sere până când începe următoarea recoltă în aer liber. De asemenea, arpagicul se poate cultiva individual, într-un loc cald, însorit sau semiumbrit, pe balcon sau pe pervazul ferestrei. Dacă arpagicul se recoltează din ghiveci în mod corect, acesta va crește încontinuu. În acest scop, solul nu trebuie să fie nici prea uscat, nici prea umed și trebuie să rămână întotdeauna un mic surplus.
La ce poate fi folosit arpagicul și cum se depozitează acesta?
Arpagicul se taie mărunt și, împreună cu o cantitate mică de ulei de usturoi, adaugă o notă picantă și destul de multă vitamina C în salate, supe, brânză quark, pâine cu unt, ragu, mâncăruri cu ouă cum ar fi ouă jumări și omletă, precum și mâncăruri cu pește și fructe de mare. Umbelele de flori albe și mai ales cele violet, care oferă, de asemenea, accente frumoase în grădina ornamentală, se pot folosi și pentru a aromatiza salatele proaspete. Cu toate acestea, florile se formează doar atunci când arpagicul nu este recoltat. Arpagicul se poate folosi doar în stare crudă, deoarece își pierde aroma atunci când este gătit sau călit.
Cum se păstrează arpagicul proaspăt
Arpagicul proaspăt se poate păstra timp de aproximativ o săptămână. Să puneți arpagicul pur și simplu într-un pahar cu apă nu este cel mai bun mod de păstrare. Se păstrează mai mult timp dacă este depozitat într-o pungă de plastic la frigider, după ce a fost clătit, scuturat și uscat.
Ce conține arpagicul
Proaspăt tăiat, arpagicul conține diverse minerale și vitamine, cum ar fi vitamina C.
kcal: 27 kcal
Carbohidrați: 1,6 g
Proteine: 3,6 g
Grăsimi: 0,7 g
Vitamina A: 0 µg
Vitamina B1: 0,14 mg
Vitamina B2: 0,15 mg
Vitamina B6: 0,42 mg
Vitamina C: 47 mg
Vitamina E: 1,6 mg
Calciu: 129 mg
Fier: 1,6 mg
Potasiu: 434 mg
Magneziu: 44 mg
Sodiu: 3 mg
