Smântâna acră: Aliment universal în bucătărie

Pentru a obține smântâna acră, în cadrul procesului de producere, sunt amestecate bacterii lactice în aceasta. Acestea fac smântâna mai groasă și mai cremoasă. Asta explică și de ce frișca și smântâna acră au o consistență diferită, deși conținutul de grăsime de 10% este identic. Smântâna acră este extrem de bună pentru rafinarea mâncărurilor și sosurilor mai consistente. 

Smântâna dulce

Înainte să se inventeze centrifuga, frișca se obținea cu eforturi mari. În gospodării, laptele trebuia bătut, până ce globulele grase se separau de partea lichidă a laptelui și pluteau la suprafață. Doar atunci se putea lua smântâna creată. În producția industrială, această muncă este preluată de centrifuge.

Smântâna acră se naște prin îmbogățirea smântânii cu bacterii lactice. Aceasta are un gust acrișor și o consistență solidă.

În special în Europa de Est, supele, cu carne sau cu legume, sunt servite cu drag cu o pată de smântână acră proaspătă. Cu această puțină grăsime, corpul asimilează mai bine vitaminele. Un borș sau o Soljanka, o supă de gulaș consistentă sau blini au un gust mult mai bun cu smântână. Nu e de mirare că această pată se tot extinde. Răcită, smântâna acră poate fi păstrată conform termenului de valabilitate. După deschidere, se recomandă utilizarea sa în câteva zile.

Smântâna, fie sub formă de frișcă sau smântână acră, nu este un produs tocmai bun pentru siluete zvelte. Cu toate acestea, vitaminele A, D, E și E, de exemplu, sunt liposolubile și pot fi asimilate de organism numai dacă este prezentă, în același timp, și puțină grăsime. Smântâna acră este bogată în vitaminele A, B, C, E, potasiu, calciu, fosfor, zinc și fier.