Merișoarele: mai rezistente decât afinele
Merișoarele, cunoscute și ca merișoare americane, aparțin familiei Ericaceae, familia afinelor. Merișoarele se întâlnesc în zone cu arbuști, în păduri și zone mlăștinoase din zonele cu climă temperată și pot fi găsite predominant în Scandinavia și America de Nord. Mai sunt cunoscute și sub denumirea de „Cranberry”. Află mai multe despre gustul, cultivarea și utilizarea acestor fructe.
Merișoarele au următoarele proprietăți speciale
Merișoarele sunt cunoscute ca o specie separată, numită Oxycoccus. Fructele sunt formate dintr-o coajă tare, deci nu se strică repede, având un gust amărui sau acrișor. Fructele sunt roșii sau vișinii și aproximativ de aceleași dimensiuni ca cireșele. Soiurile cultivate tind să fie puțin mai mari. Consumate în stare crudă, nu sunt pe gustul tuturor. Cu toate acestea, gustul se îmbunătățește considerabil dacă merișoarele sunt înghețate o dată.
De unde provin merișoarele?
Merișoarele provin din America de Nord. În prezent, pot fi întâlnite în zone mlăștinoase din Germania, Olanda, SUA; Anglia și Asia. Denumirea lor în limba germană (Moosbeere), face referire la zonele de creștere ale merișoarelor. Preferă soluri umede, mlăștinoase. În Germania, mai sunt cunoscute și sub denumirea de Kranbeere, originară din germana de jos. Soiurile îndrăgite de merișoare sunt McFarlin, Searles sau Ben Lear.
Când este sezonul merișoarelor?
Sezonul micilor merișoare ține din iulie până în septembrie. Apoi sunt culese, uscate sau procesate suplimentar și sunt distribuite în comerț, unde sunt disponibile pe tot parcursul anului, în funcție de modul de procesare.
La ce pot fi folosite merișoarele și cum se depozitează?
Datorită gustului lor mai acrișor, merișoarele se pot adăuga în deserturi dulci, fiind diferite de stafide. Se pot găsi în stare crudă, dar și uscate în müsli, batoane, quark, iaurt sau marmeladă. Fructele au devenit celebre, deoarece se utilizează pentru crearea sosului tradițional pentru masa de Ziua Recunoștinței din SUA, folosit alături de carnea de curcan.
La ce trebuie să ai grijă la depozitarea merișoarelor
Rezistă cel mai bine când sunt uscate. Sub această formă se pot adăuga „extra” în müsli, salate, prăjituri, brioșe sau checuri. Merișoarele proaspete pot rezista până la opt săptămâni. Deși, la fel ca toate fructele de pădure, trebuie procesate rapid. Sunt perfecte pentru compoturi sau sucul de merișoare. Sunt delicioase și alături de brânzeturi coapte, dar și de deserturi.
Ce conțin merișoarele
Merișoarele conțin multe vitamine și minerale. De exemplu, sunt bogate în:
- vitamina C
- vitamina A
- vitamina K
- sodiu, fosfor și zinc
De asemenea, au și efect antioxidant. Ajută la regenerarea celulară. Datorită efectului antioxidant, merișoarele se folosesc și pentru prevenirea infecțiilor de tract urinar.
kcal: 35 kcal
Carbohidrați: 3,9 g
Proteine: 0,4 g
Grăsimi: 0,7 g
Vitamina A: 3 µg
Vitamina B1: 0,03 mg
Vitamina B2: 0,02 mg
Vitamina B6: 0,07 mg
Vitamina C: 11 mg
Vitamina E: 0,5 mg
Calciu: 14 mg
Fier: 0,9 mg
Potasiu: 90 mg
Magneziu: 7 mg
Sodiu: 2 mg
